Legătura o reprezintă radioactivitatea. Asta nu înseamnă neapărat că, dacă bei whisky rămâi fără moştenitori şi îţi cade părul. Radioactivitatea reprezintă o nouă metodă folosită cu succes de specialişti să identifice whisky-urile cu "vechime falsificată". Vorbim de whisky-urile de colecţie care, în funcţie de vechime, pot ajunge la preţuri de câteva zeci de mii de euro sticla. O bună afacere pentru producători dar şi pentru falsificatori, în egală măsură, care "învechesc" o licoare ieftină, cu scopul de a o vinde la preţul unui brand rar, de colecţie.

Cercetătorii britanici (cine altcineva?) au descoperit că vechimea unui whisky poate fi trădată de conţinutul de substanţă radioactivă, absorbită din aer de orzul despre care ştim de la şcoală că reprezintă materia primă pentru fabricarea acestei băuturi. Savanţii de la Oxford au descoperit că pot detecta urmele de particule radioactive emise în timpul testelor nucleare din anii 50, dar şi nivelurile radiaţiei de fond din mediul înconjurător, pentru a afla secolul în care a fost fabricat un anumit whisky. Tehnica se numeşte "datare cu carbon radioactiv" şi este una relativ cunoscută publicului, fiind folosită şi în arheologie pentru datarea vestigiilor descoperite.

Practic, toate organismele vii absorb, în timpul vieţii, un izotop radioactiv al carbonului, numit carbon 14. Din cauza experimentelor cu bombe nucleare din anii '50, nivelul de carbon 14 din atmosferă a crescut, fiind absorbit de plante, inclusiv de orz. Cel mai vechi whisky analizat de specialiştii de la Oxford Radiocarbon Accelerator Unit, data de la începutul secolului al XVIII-lea. Nu ştim dacă a fost băut de cercetători înainte sau după studiu.

Surse: Telegraph Science, www.descopera.ro